Cris

Am început să scriu copilăros...

Aceste clipe brute,

Scăldate într-un morocănos

Fără gânduri mute.

Am încercat să mă adăpostesc,

Ca o Evă fără bărbat...

Căreia din când în când îi amintesc

Drumul cu sunetul întemniţat.

Te descriu, uneori, ca o ezitare,

Ce tace crud... firesc,

Crezând în mine întâmplare,

Ce învaţă senilitatea...încet.

Alteori eşti o chemare,

De cheie spartă-n portativ

Ce măsoară-n reluare

Un zâmbet ostentativ.

Şi atunci...

Not drunk enough

Not drunk enough
to let my smile go
through you and time
along a lonely night.

Not smart enough
to scare you:
my past, my shallow
dream of fear and lost.

Not truthful enough
to try stopping you
crawling my mind
like a baby child.


Not realistic enough
to believe in faith
along you stranger...
just a stranger in my life.

Not empty enough
to hope that feelings
will grow again and again,
like an empty chair
yelling to the solitary
ghosts of the passion..
Just a day...

So listen thoughtful:
Not drunk, smart,
truthful, realistic
nor empty enough...

Enough!

Alter-Ego

Plictisite, cuvintele tac.
O mirare, rotundă, priveşte
înmărmurită-n ochii ei,
atât de negrii, atât de visători.

Este doar o stare frivolă,
lăuntrică... înnodată-n
ea devine ursuză;
nerostită, caută o
altă lume, atât de confuză.

Dar eşti bătrân pentru acest
joc secund în doi, joc predestinat
eşecului de a fi tu...un alt eu,
atât de insolent, atât de îndrăgostit.

Este doar o stare neloială,
lăuntrică... grăbită-n
ea devine concisă,
nerostită, îşi regăseşte
alt vis... un alter-ego.

Adrian Stanciu

Aştept chemarea unui prieten
Darnic, rebel în aşteptări,
Răbdător în text şi sunet ce
Iubeşte căldura unei lumi
Atemporale create de un
Nimeni; de parcă simţul ar trăda

Secretul unei dimineţi
Timide ce gustă din seducţia
Apei ce răbufneşte-n noi calde
Ninsori de rânduri şterse,
Curioase, nepătate, ce posedă
Intriga unui lacăt fără
Uşă, fără lumină.

noaptea alege faţA
unei dorinţe într-un moD
captiv, de evadare: un zaR
ce speră in a îndrăznI
cugete create pentru a normalizA
destinul la adăpostul unui sâN.

nisipul capătă un paS
regăsit într-un sociologisT
ce şi-a încarnat mascA
pe un drum lăuntric şi nocturN
ce redescoperă onoarea unui loC
printr-un condei ce speră a primI
un răspuns, unul diferit… acelaşi tU.

Prostitution

Clepsidra atemporală toarce.

O pisică clandestină respiră

un orologiu prăfuit...îşi grăbeste

secunda în zătoare cuminţi

aşteptând totul.

Femeie nebună cuprinsă-n raţiuni

tomnatice închide în coapse

nemuritoare rugăciuni păgâne.

Un dor, un adăpost, un sânge repede

aleargă limite aruncate-n şanse.

Însetat, sânul mângâiat prinde aripi.

Trupul evadează-n valuri, plăceri

deschise de afecte stranii

îngenunchează geometrii sublime.

Noapte singuratică adunătoare

de păcate, stingherită-n umbre

mimotice, respiră chemarea

unui om pierdut între ape.

Fapta, dansul nebun al unor

fluturi realişti scăpaţi de povara

unui zbor lăuntric deschid

mirarea buzelor tale:

- Şi totuşi te simt în mine

lebădă neagră răspunsă de

lumina din adâncuri pictată

în gratii de obscene inocenţi.