Posedaţi aleargă timpul...
Au nevoie de fluturi... decapitaţi
În modeste rânduri, punctate matematic
În pustiul tău... destinaţie tardivă.
Gâfâită, amnezică, prostituată-n
sângele celei mai inocente inimi,
înecată-n sfidări nocturne,
S-a pierdut cerşindu-te... inspiraţie.
Ritualul luptă ezitarea, motivând
Suprarealismul surâsului tău:
un înger sadic, iertat în doi.
Să vină aruncat în curve!...
metaforice, evident neînţelese:
elementul scurge fiinţa.
Jobenul amuză Marchizul
Aruncat în public. Mulţimea...
Înjurată, frenetic aplaudă Dragostea.
Ce tâmpiţi !? Până şi-un cobai ce o...
Experimentează alege drumul
cu o stradă îngustă. Ecou...
Scaunele privesc insistent decorul...
Pătat de cuvinte, plictisite,
aruncate-nainte...înapoi...şi după...
numără grăbit...actori şi...
sâni fără partituri... tari...
conchid plecăciuni divine:
Fluturi, resemnaţi, decapitează,
Sadic, luni pline.





1 comentarii:
Imi place foarte mult poezia asta. Bacovia e poetul meu preferat :D
Trimiteţi un comentariu