Muzicalitatea Liricii, Pragmatismul Prozei

joi, februarie 25, 2010

Înainte de tine... El

priveşte-mă şi iartă-mă
şi caută ochiul
ce iţi întoarce faţa
spre apusul unor lucruri.

priveşte-mă şi iartă-mă
şi caută inima,
toarnă-n abur suflet,
printre duhurile tale.


priveşte-mă şi iartă-mă
şi ridică-mă pe mine
un trup nou ce apasă
şi striveşte tot ce-i vechi.

priveşte-mă şi iartă-mă
şi ridică un "tine"
un înger alb
ce ucide încet dar sigur cavalerul.


Adaptare după: Nichita Stănescu "Rugăciunea"

10 comentarii:

biancamihaela spunea...

imi place ! :)

Alexandra spunea...

Foarte frumoasa adaptarea :)

Monica spunea...

il iubesc pe Nichita:)

Lucian Rotariu spunea...

si el pe tine, probabil de undeva din nefiinta, cu toate ca nu inteleg legatura dintre afirmatia dvs. si aceasta adaptare...fan clubul Nichita se regaseste la 2-3 bloguri distanta

carmen spunea...

Cand ti se ineaca toate corabiile, cand crezi ca nimic nu merge, ceva bun se intampla...daca vrei asta, daca speri asta...Mie mi s-a intamplat ajungand aici! M-am recules, m-am delectat, m-am bucurat, mi-am propus sa mai revin.
Multumesc!

L.R. spunea...

intotdeauna ceva merge chiar daca poate nu in directia vizata de noi, in fond atat timp cat nevoile de baza se pot indeplini, hrana, adapost atunci e doar o problema de adaptare, readaptare si obiective.

eu va multumesc.

Toteu spunea...

ridica-ma pe mine printre duhurile tale
un inger alb dinspre apusul unor lucruri
te primeste din cautarile voite cauzale
priveste-ma si iarta-ma prin ale vietii acorduri

carmen spunea...

...da...cand ai toate motivele sa crezi ca directia e buna, obiectivele sunt pertinente, e dureros totusi sa primesti suturi din partea unora care au un singur scop in viata, de a parveni, de a distruge si calca in picioare tot ce li se pare ca prinde viata in jurul lor...fiecare cu povestea lui...oricum, dupa clipele de durere, intense dar din fericire de scurta durata, sunt in picioare! Readaptata si increzatoare! Mia prins bine si "Muzicalitatea liricii...".
P.S.: Un zambet...literele pentru verificarea necesara inainte de post-area commentariului - calita - or fi alese aleatoriu, dar m-au facut sa zambesc.

L.R. spunea...

o fi vreun semn, hai doamna, capul sus. mai sunt si astfel de oameni care te "calesc". spor la prescolari, cred ca o sa va gasiti linistea in dezvoltarea lor, nu de alta dar ei nu prea pot comenta si reactiona impotriva...sau nu acum. era un citat dragut: Poarta-te frumos cu copiii tai, ei iti vor alege azilul

carmen spunea...

Da! Da! Sunt cu capul sus (nu PE sus :) ) si mandra de ceea ce fac. Iar copiii sunt intr-adevar cei care ma motiveaza cel mai mult. Toate cele bune!