- Ei bine... Nu! Ai vrut să fii simplă... scrisă.
- Sunt mirată, versurile se aplaudă mut... Nu?
Arunci un sens... opresc şi judec acest “tu”.
- Răspunsul “sunt”... chiar se simţea respinsă?
Cunoştem, investigăm... invocăm dorinţă.
Instrumentu-l scuzăm, politicos invităm
Incizia, îmbufnată, cedează, o dedicăm.
- Ei bine… Nu! Ai vrut să fii simplă… scrisă.
- Credeam că ai sa încerci, dar faci pe nebunu.
Veşnic morocănos, agil, deprins în rânduri
Împotrivite lent de la propriile abuzuri.
Sunt mirată, versurile se aplaudă mut… Nu?
Se înclină... sala incitată exclamă încontinuu:
Istoria decide sentimentele, sentinţe barbare
Lăsate vii de balanţă-n drumul ei de evadare.
- Arunci un sens... opresc şi judec acest “tu”.
Naiva se agăţa timid de fapta compromisă.
Cadrul o înfăţişa atinsă... difuză-n pierderi
Număra începutul unui rozaliu, la atingeri.
- Răspunsul “sunt”... chiar se simţea respinsă?
- Răspunsul “sunt”... chiar se simţea respinsă?
- Arunci un sens... opresc şi judec acest “tu”.
Sunt mirată, versurile se aplaudă mut... Nu?
- Ei bine... Nu! Ai vrut să fii simplă... scrisă.
Postări
3 comentarii:
Nu as fi indraznit sa ma bag in gura leului, dar ...Poem...m-a condus la aceasta actiune, poate nesabuita.
Intuiesc… Sfera (cerc) al unui Eu surprinzator de rabdator, care sondeaza cu intelepciune trairile “ei”, fara a deveni obsesiv sau apasator.Tatonari, incercari de a patrunde in universul ei inchis, sau aparent inaccesibil se desprind rand pe rand… Ea este simpla…prin “scris”, acest tip de “scris” nereprezentand forma absoluta de exprimare a sinelui… Timpul este un fel de alinare, e folosit ca scut: el va “decide sentimentele”, ale lui, ale ei… Ea apeleaza la divinitate, “cerseste” ajutor…pentru ca:
“Naiva se agăţa timid de fapta compromisă.
Cadrul o înfăţişa atinsă... difuză-n pierderi
Număra începutul unui rozaliu, la atingeri.”, pentru ca ea incearca sa evadeze din aceste stari…
Repetarea versurilor din prima strofa…apoi repetarea inversa…ciclicitate.
Cautarea ei are un singur raspuns: “- Răspunsul “sunt”...”adica el, dar modul in care i se infatisa ei parea sa o deruteze si aceasta sa se simtea respinsa… “Instrumentu” pare sa contribuie la crearea acestei stari… Posibil sa nu fi gasit cheia de acces in acest spatiu al ei… sau ea in al lui…
As mai intui …dar ma abtin…
frumos... puteti sa va continuati analiza...asadar fara nicio abtinere
”Poem” reprezintă un cerc în interiorul căruia sunt prinși cei doi, dar în același timp poezia și proza. Eul este oarecum dezamăgit de preferința ei pentru proză, dar oarecum interesat, posibil să fi descoperit în rândurile ei sensuri ce se pretează poeziei. De aici și interesul pentru trăirile ei și răbdarea eului. Explorarea universului celuilalt e dureroasă pe alocuri, nedispunând de un ”instrument” care să le dea încrederea reușitei. Posibil să trăiască în universuri asemănătoare, dar cheia de acces să pară diferită și acest aspect îi determină să ezite.
Trimiteţi un comentariu